Castelul Bánffy Bonțida

Casa, monument istoric clasificat, esteun element baroc reprezentativ, fiind un prilej de încântare pentru turiștii ce vizitează Gherla. Trei dintre ferestrele casei sunt încadrate deosebit de frumos, ornamentate. În prezent aici funcționează o capelă de rugăciuni greco-catolică. Descoperă Gherla, vezi și alte obiective turistice, monumente istorice. Foto: Dana Mitică

 Prețiosul ansamblu de pictură murală al bisericii de lemn din Silivaș – Tradiții Clujene   BISERICA DE LEMN din SILIVAȘ - hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril“  Pe un deal al cartierului Silivaș, la marginea orașului Gherla, se ridica în 1827 o biserică de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril“ care, în acel moment, venea să înlocuiască un edificiu mai vechi. De-a lungul existenței sale de un veac și jumătate a servit ca lăcaș de cult atât credincioșilor greco-catolici, cât și celor ortodocși, însă, de la începutul anilor ʼ80, nu mai este în folosință. Biserica are statut de monument istoric, dar este dezafectată în prezent.  Silivașul apare menționat în documente pe la 1777 ca un centru artistic important, cu  prilejul întemeierii la Gherla a primei asociații a zugravilor, în componența căreia intrau la acel moment și doi artiști din Silivaș. Acest fapt ar putea fi pus în legătură cu valorosul ansamblu de pictură murală din interior, insuficient studiat până în prezent, care merită toată atenția și o restaurare pe măsură.  Monumentul este construit din bârne subțiri de brad, îmbinate în coadă de rândunică și în cheotoare dreaptă. Planimetric, se compune dintr-un pronaos și naos, înscrise într-un dreptunghi unitar, continuat la răsărit cu altarul poligonal, cu pereții retrași. Mai târziu s-a adăugat un portic mic la sud, în dreptul intrării. Soluțiile de acoperire a spațiilor sunt cele clasice: tavan pentru pronaos, peste naos o boltă, mai degrabă ascuțită decât rotundă, ridicată de pe o bârnă din interiorul bisericii. Turnul clopotniță are o bază pătrată, cu galerie parțial închisă, peste care s-a așezat coiful octogonal. În anii 1950 acoperișul din șindrilă a fost învelit cu tablă.  Realizat în intervalul 1841 -1847, probabil în mai multe etape, ansamblul de pictură murală cu care a fost înfrumusețat lăcașul compensează lipsa decorului sculptat. Urme mai vizibile găsim la iconostas, în absida altarului şi în pronaos. În altar se văd figuri de sfinţi, alături de scene din Vechiul și Noul Testament. Adam și Eva, împreună cu Jertfa lui Avram, au fost pictate în partea inferioară a iconostasului, în timp ce registrul Apostolilor ocupă bârna de deasupra golului ușilor. Tâmpla este de tip deschis în partea superioară, golul găzduind o cruce de mari dimensiuni, alături de care a rămas o singură molenie.  În pronaos, pictorul a ales să înfățișeze Pilda Fecioarelor, o reprezentare tipică pentru acest spațiu, cu figuri feminine având atitudini grațioase, prinse parcă într-un dans. Cromatica este caldă, pictorul folosind roșu deschis sau portocaliu, verde palid și albastru deschis. În unele scene, detaliile sunt elaborate și duc spre stilul baroc.  Există diferențe stilistice între altar și pronaos, care susțin ipoteza mai multor etape de pictare a interiorului. Un alt argument în acest sens este folosirea unor inscripții variate, atât în alfabetul chirilic, cât și în română, latină, maghiară sau germană. Astfel, în absida altarului, atrag atenția câteva scene din Noul Testament, precum Nașterea sau Întâmpinarea Domnului, însoțite de același text scris în patru feluri: în alfabetul chirilic, în latină, germană și maghiară.  Obiectele din patrimoniul bisericii au fost duse prin 2005 în biserica nouă de zid, întrucât cea de lemn nu mai era în folosinţă și nu dispunea de sistem de pază.  Fiind scos din uz, edificiul prezintă deja semne ale trecerii timpului, fiind nevoie de o intervenție grabnică la nivelul întregii construcţii. În același timp, trebuie salvat și pus în evidență prețiosul ansamblu de pictură murală.  Foto: Tradiții Clujene

Muzeul este organizat în casa colacționarului Kallos Zoltan, unul dintre cei mai proeminenți etnografi din secolul XX. Colecțiile sale compuse din circa 14.000 de obiecte cuprind elemente din patrimoniul tangibil și intangibil al folclorului comunităților maghiare, române, săsești și rome din Transilvania și s-au dovedit o contribuție inestimabilă la conservarea culturii populare europene. Fondatorul muzeului a primit în anul 2017 două premii ,, Europa Nostra" cea mai înaltă distincție din Europa în domeniul patrimoniului. Foto: Arabela: Weekend in Cluj cu conferinte si tot felul de surprize (arabelastefania.blogspot.com) Muzeul Etnografic "Kallos Zoltan” (99tour.ro) 

Foarte aproape de Gherla, la doar 13 km, se află Lacul Știucilor de la Săcălaia. Tradiția și legendele spun că lacul s-a format prin surparea unei așezări în mina de sare de dedesubt și că uneori se vedea, în urmă cu mulți ani, turnul unei bisericuțe. Adâncimea lacului nu depășește 10-18 metri, deși, conform legendelor, lacul nu ar avea fund, și acolo, sub luciul de apă ar exista o poartă prin care ai putea călătorii în trecut și viitor. În acest lac trăiesc mai multe specii de pești, dar este faimos pentru marile exemplare de știucă. Foto: Lacul Stiucilor. Delta Dunarii din Transilvania. O minune naturala (ideipentruvacanta.ro)

Rezervația Stufărișul de la Sic a fost catalogată ca o Deltă a Ardealului, datorită faptului căaici se găsește a doua cea mai mare întindere de stuf din România. Stufărișul este casă pentru mai multe specii rare de păsări. Accesul turiștilor în stufăriș este posibil grație unei punți de lemn, lungă de circa un kilometru. Sunt 1.600 de pași de făcut dintr-un capăt al punții în celălalt, printr-o mare de stuf. Foto: Excursie de o zi din Cluj: Stufarisurile de la Sic si castelul Banffy din Bontida - Travelista.ro - Mereu in asteptarea urmatoarei aventuri Imagini senzaționale cu rezervația ”Stufărișurile de la Sic” - VIDEO - Someșeanul.ro (someseanul.ro) Ziua de Cluj | Stufărişul de la Sic, decor de nuntă (zcj.ro)

Castelul din localitatea Mănăstirea este un monument istoric și arhitectural impresionant, care a aparținut familiei nobiliare Kornis și era considerat a fi unul dintre cele mai frumoase castele în stil renascentist din Transilvania. Castelul mai este cunoscut și sub numele de Castelul cu inorogi, datorită faptului că poarta de acces a domeniului nobiliar era străjuită de statuile a doi inorogi din piatră. Foto: Castelul-cetate Kornis, Szentbenedek – Mănăstirea | peterlengyel (wordpress.com)

Mănăstirea Nicula este cunoscută ca unul dintre cele mai vechi așezăminte monahale din spațiul românesc, începând cu anul 1552, școală pentru ,, grija sufletelor și învățătura pruncilor",anul 1659, centru de spiritualitate și cultură prin Icoana făcătoare de minuni, pelerinaj și pictură pe sticlă- 1699. 14 august este ziua celui mai important pelerinaj din Ardealul de Nord, pornind din Iclod, pe jos. Vechi loc de pelerinaj, biserica mănăstirii a adăpostit de-a lungul timpului renumita icoană pictată în anul 1681 de meșterul Luca din Iclod. Conform unui proces-verbal întocmit de ofițeri austrieci, icoana ar fi lăcrimat între 15 februarie și 12 martie 1699. Foto: CNIPT Gherla

Biserica de lemn a Mănăstirii Greco-Catolice ,, Sfântul Anton de Padova" construită în stil maramureșan, este situată pe dealul estic al Gherlei, într-un decor magnific, oferind turistului un frumos punct de belvedere asupra orașului. În curtea mănăstirii, pe lângă prezența unor vestigii romane, se află și statuia Sfântului Ioan de Nepomuk, patronul ocrotitor al Cehiei. Interiorul bisericii cuprinde o serie de icoane pictate pe sticlă în stilul Școlii de la Nicula. În fiecare an, de Rusalii, se organizează o procesiune religioasă la care participă credincioși de toate vârstele. Foto: CNIPT Gherla, Claudiu Capră

Ruta poate fi descrisă ca o călătorie în timp, de-a lungul a sute de ani de istorie. Această rută culturală face parte din sistemul voluntar de ,, recunoaștere” a Rutelor Cultural Turistice dezvoltate de organizațiile de turism sau autoritățile publice locale, pe plan local/regional/național pentru dezvoltarea și promovarea turismului cultural, ca instrument pentru promovare și dezvoltarea produsului turistic cu componentă culturală și canale pentru comunicare, prin schimburile de bune practici, Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Gherla membru. Gherla are un obiectiv turistic , Catedrala Armeano-Catolică , cuprins în Clujul Ecumenic, , iar tematica rutei este vizitarea unor lăcașuri de cult emblematice aparținând diverselor culte religioase. Credit foto: CNIPT Gherla