Biserica de lemn din Silivaș

 Prețiosul ansamblu de pictură murală al bisericii de lemn din Silivaș – Tradiții Clujene  

BISERICA DE LEMN din SILIVAȘ - hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril“ 

Pe un deal al cartierului Silivaș, la marginea orașului Gherla, se ridica în 1827 o biserică de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril“ care, în acel moment, venea să înlocuiască un edificiu mai vechi. De-a lungul existenței sale de un veac și jumătate a servit ca lăcaș de cult atât credincioșilor greco-catolici, cât și celor ortodocși, însă, de la începutul anilor ʼ80, nu mai este în folosință. Biserica are statut de monument istoric, dar este dezafectată în prezent. 

Silivașul apare menționat în documente pe la 1777 ca un centru artistic important, cu 

prilejul întemeierii la Gherla a primei asociații a zugravilor, în componența căreia intrau la acel moment și doi artiști din Silivaș. Acest fapt ar putea fi pus în legătură cu valorosul ansamblu de pictură murală din interior, insuficient studiat până în prezent, care merită toată atenția și o restaurare pe măsură. 

Monumentul este construit din bârne subțiri de brad, îmbinate în coadă de rândunică și în cheotoare dreaptă. Planimetric, se compune dintr-un pronaos și naos, înscrise într-un dreptunghi unitar, continuat la răsărit cu altarul poligonal, cu pereții retrași. Mai târziu s-a adăugat un portic mic la sud, în dreptul intrării. Soluțiile de acoperire a spațiilor sunt cele clasice: tavan pentru pronaos, peste naos o boltă, mai degrabă ascuțită decât rotundă, ridicată de pe o bârnă din interiorul bisericii. Turnul clopotniță are o bază pătrată, cu galerie parțial închisă, peste care s-a așezat coiful octogonal. În anii 1950 acoperișul din șindrilă a fost învelit cu tablă. 

Realizat în intervalul 1841 -1847, probabil în mai multe etape, ansamblul de pictură murală cu care a fost înfrumusețat lăcașul compensează lipsa decorului sculptat. Urme mai vizibile găsim la iconostas, în absida altarului şi în pronaos. În altar se văd figuri de sfinţi, alături de scene din Vechiul și Noul Testament. Adam și Eva, împreună cu Jertfa lui Avram, au fost pictate în partea inferioară a iconostasului, în timp ce registrul Apostolilor ocupă bârna de deasupra golului ușilor. Tâmpla este de tip deschis în partea superioară, golul găzduind o cruce de mari dimensiuni, alături de care a rămas o singură molenie. 

În pronaos, pictorul a ales să înfățișeze Pilda Fecioarelor, o reprezentare tipică pentru acest spațiu, cu figuri feminine având atitudini grațioase, prinse parcă într-un dans. Cromatica este caldă, pictorul folosind roșu deschis sau portocaliu, verde palid și albastru deschis. În unele scene, detaliile sunt elaborate și duc spre stilul baroc. 

Există diferențe stilistice între altar și pronaos, care susțin ipoteza mai multor etape de pictare a interiorului. Un alt argument în acest sens este folosirea unor inscripții variate, atât în alfabetul chirilic, cât și în română, latină, maghiară sau germană. Astfel, în absida altarului, atrag atenția câteva scene din Noul Testament, precum Nașterea sau Întâmpinarea Domnului, însoțite de același text scris în patru feluri: în alfabetul chirilic, în latină, germană și maghiară. 

Obiectele din patrimoniul bisericii au fost duse prin 2005 în biserica nouă de zid, întrucât cea de lemn nu mai era în folosinţă și nu dispunea de sistem de pază. 

Fiind scos din uz, edificiul prezintă deja semne ale trecerii timpului, fiind nevoie de o intervenție grabnică la nivelul întregii construcţii. În același timp, trebuie salvat și pus în evidență prețiosul ansamblu de pictură murală. 
Foto: Tradiții Clujene