PICTURA "COBORÂREA DE PE CRUCE"

Casa, monument istoric clasificat, esteun element baroc reprezentativ, fiind un prilej de încântare pentru turiștii ce vizitează Gherla. Trei dintre ferestrele casei sunt încadrate deosebit de frumos, ornamentate. În prezent aici funcționează o capelă de rugăciuni greco-catolică. Descoperă Gherla, vezi și alte obiective turistice, monumente istorice. Foto: Dana Mitică

 Prețiosul ansamblu de pictură murală al bisericii de lemn din Silivaș – Tradiții Clujene   BISERICA DE LEMN din SILIVAȘ - hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril“  Pe un deal al cartierului Silivaș, la marginea orașului Gherla, se ridica în 1827 o biserică de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril“ care, în acel moment, venea să înlocuiască un edificiu mai vechi. De-a lungul existenței sale de un veac și jumătate a servit ca lăcaș de cult atât credincioșilor greco-catolici, cât și celor ortodocși, însă, de la începutul anilor ʼ80, nu mai este în folosință. Biserica are statut de monument istoric, dar este dezafectată în prezent.  Silivașul apare menționat în documente pe la 1777 ca un centru artistic important, cu  prilejul întemeierii la Gherla a primei asociații a zugravilor, în componența căreia intrau la acel moment și doi artiști din Silivaș. Acest fapt ar putea fi pus în legătură cu valorosul ansamblu de pictură murală din interior, insuficient studiat până în prezent, care merită toată atenția și o restaurare pe măsură.  Monumentul este construit din bârne subțiri de brad, îmbinate în coadă de rândunică și în cheotoare dreaptă. Planimetric, se compune dintr-un pronaos și naos, înscrise într-un dreptunghi unitar, continuat la răsărit cu altarul poligonal, cu pereții retrași. Mai târziu s-a adăugat un portic mic la sud, în dreptul intrării. Soluțiile de acoperire a spațiilor sunt cele clasice: tavan pentru pronaos, peste naos o boltă, mai degrabă ascuțită decât rotundă, ridicată de pe o bârnă din interiorul bisericii. Turnul clopotniță are o bază pătrată, cu galerie parțial închisă, peste care s-a așezat coiful octogonal. În anii 1950 acoperișul din șindrilă a fost învelit cu tablă.  Realizat în intervalul 1841 -1847, probabil în mai multe etape, ansamblul de pictură murală cu care a fost înfrumusețat lăcașul compensează lipsa decorului sculptat. Urme mai vizibile găsim la iconostas, în absida altarului şi în pronaos. În altar se văd figuri de sfinţi, alături de scene din Vechiul și Noul Testament. Adam și Eva, împreună cu Jertfa lui Avram, au fost pictate în partea inferioară a iconostasului, în timp ce registrul Apostolilor ocupă bârna de deasupra golului ușilor. Tâmpla este de tip deschis în partea superioară, golul găzduind o cruce de mari dimensiuni, alături de care a rămas o singură molenie.  În pronaos, pictorul a ales să înfățișeze Pilda Fecioarelor, o reprezentare tipică pentru acest spațiu, cu figuri feminine având atitudini grațioase, prinse parcă într-un dans. Cromatica este caldă, pictorul folosind roșu deschis sau portocaliu, verde palid și albastru deschis. În unele scene, detaliile sunt elaborate și duc spre stilul baroc.  Există diferențe stilistice între altar și pronaos, care susțin ipoteza mai multor etape de pictare a interiorului. Un alt argument în acest sens este folosirea unor inscripții variate, atât în alfabetul chirilic, cât și în română, latină, maghiară sau germană. Astfel, în absida altarului, atrag atenția câteva scene din Noul Testament, precum Nașterea sau Întâmpinarea Domnului, însoțite de același text scris în patru feluri: în alfabetul chirilic, în latină, germană și maghiară.  Obiectele din patrimoniul bisericii au fost duse prin 2005 în biserica nouă de zid, întrucât cea de lemn nu mai era în folosinţă și nu dispunea de sistem de pază.  Fiind scos din uz, edificiul prezintă deja semne ale trecerii timpului, fiind nevoie de o intervenție grabnică la nivelul întregii construcţii. În același timp, trebuie salvat și pus în evidență prețiosul ansamblu de pictură murală.  Foto: Tradiții Clujene

Mănăstirea Nicula este cunoscută ca unul dintre cele mai vechi așezăminte monahale din spațiul românesc, începând cu anul 1552, școală pentru ,, grija sufletelor și învățătura pruncilor",anul 1659, centru de spiritualitate și cultură prin Icoana făcătoare de minuni, pelerinaj și pictură pe sticlă- 1699. 14 august este ziua celui mai important pelerinaj din Ardealul de Nord, pornind din Iclod, pe jos. Vechi loc de pelerinaj, biserica mănăstirii a adăpostit de-a lungul timpului renumita icoană pictată în anul 1681 de meșterul Luca din Iclod. Conform unui proces-verbal întocmit de ofițeri austrieci, icoana ar fi lăcrimat între 15 februarie și 12 martie 1699. Foto: CNIPT Gherla

Castelul Bánffy de la Bonțida este cel mai mare castel din Transilvania. A fost construit între anii 1437 și 1543 și apare menționat într-un raport militar din anul 1680, care spune că existau fortificații în jurul conacului. În secolul XVIII, Dionisie/Deneș Bánffy încerca să reproducă frumusețea parcurilor de la Versailles și Schőnbrunn de la castel, drept pentru care a apelat la grădinarul Johann Christian Erras.  Acesta a proiectat o grădină cu fazani și un sistem de alei în formă de trident. Aleile tridentului aveau fiecare 1.000 de metri și erau mărginite de tei. Castelul este gazda diverselor evenimente printre care și Electric Castle. Foto: Bánffy Castle, Bonțida

Biserica de lemn a Mănăstirii Greco-Catolice ,, Sfântul Anton de Padova" construită în stil maramureșan, este situată pe dealul estic al Gherlei, într-un decor magnific, oferind turistului un frumos punct de belvedere asupra orașului. În curtea mănăstirii, pe lângă prezența unor vestigii romane, se află și statuia Sfântului Ioan de Nepomuk, patronul ocrotitor al Cehiei. Interiorul bisericii cuprinde o serie de icoane pictate pe sticlă în stilul Școlii de la Nicula. În fiecare an, de Rusalii, se organizează o procesiune religioasă la care participă credincioși de toate vârstele. Foto: CNIPT Gherla, Claudiu Capră

Ruta poate fi descrisă ca o călătorie în timp, de-a lungul a sute de ani de istorie. Această rută culturală face parte din sistemul voluntar de ,, recunoaștere” a Rutelor Cultural Turistice dezvoltate de organizațiile de turism sau autoritățile publice locale, pe plan local/regional/național pentru dezvoltarea și promovarea turismului cultural, ca instrument pentru promovare și dezvoltarea produsului turistic cu componentă culturală și canale pentru comunicare, prin schimburile de bune practici, Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Gherla membru. Gherla are un obiectiv turistic , Catedrala Armeano-Catolică , cuprins în Clujul Ecumenic, , iar tematica rutei este vizitarea unor lăcașuri de cult emblematice aparținând diverselor culte religioase. Credit foto: CNIPT Gherla

Casa Lászlóffy (1747) se înscrie în tipul de locuințe cu plan compact și hol central cu câte două camere de fiecare parte a acestuia. Clădirea este una dintre cele două astfel de construcții civile cu etaj care nu se găsesc în piața principală a orașului. La fel ca și casa Karácsonyi (fostul Muzeu de Istorie Gherla, str. Mihai Viteazu, nr. 6), în capătul holului central se află scara balansară în două rampe. Pentru a accentua simetria spațiului interior, scara realizată în două rampe, nesimetrică, a fost separată de hol printr-o arcadă. Cele două arce semicirculare sunt suprapuse de arcul turtit al bolții holului. Din păcate boltirea parterului nu se mai păstrează decât în camerele de la stradă și în holul care adăpostește și scara de acces la etaj. Fațada propriu-zisă a fost tratată în mod clasicist. Ea a fost împărțită în două registre printr-un brâu intermediar, flancată de pilaștri rusticați, aplatizați. Pietrăria chenarelor subliniază măiestria artizanilor care au activat la Gherla în secolul al XVIII-lea. Cadrul profilat al ferestrelor este cu urechi și bază. Peste cheia buiandrugului se suprapune un blazon așezat pe un motiv de plasă cu noduri protejat de o cornișă, dreaptă în partea centrală și cu două curburi la capete. Chenarele Casei Lászlóffy sunt printre cele mai frumoase din Gherla și, în același timp, cele mai reprezentative pentru barocul civil din Transilvania. În contrast cu aceste chenare, cele de la ușile interioare de la parter au o expresie anacronică, apropiată de Renașterea târzie transilvăneană. În continuarea fațadei se află poarta de acces carosabil, cu o pietrărie de o calitate ieșită din comun. Peste suportul de zidărie a porții se suprapun coloane angajate, ionice cu caneluri și capitel. Coloanele se sprijină pe garda de roată. Peste ce-a de a doua cornișă a porții se găsesc trei busturi de turci, unul dintre motivele exotice ale barocului. În această clădire care a fost o vreme sediul gimnaziului armenesc, s-a înființat în 1881 primul muzeu din Gherla, fiind unul dintre primele astfel de instituții din Transilvania. În prezent, clădirea reabilitată, este Muzeu al comunității denumit Centrul Muzeal de Istorie. Foto : Ovidiu Drăgan

Casa Karácsonyi este una dintre cele mai valoroase exemple de locuință barocă din Gherla. Construită în secolul al XVIII-lea, casa se încadrează, din punct de vedere arhitectural, în tipul compact cu hol central și câte trei camere de fiecare parte. Clădirea are și etaj, fiind una dintre cele două de acest tip. Accesul la nivelul superior se face prin capătul holului cu ajutorul unei scări de piatră în două rampe, prevăzută cu balustradă. Încăperile de la parter sunt boltite a vella, în timp ce holul este boltit cilindric cu dublouri și penetrații. Dispoziția camerelor de la etaj este identică cu cea de la parter. Subsolul se întinde sub toată casa, prin dimensiunea sa, fiind o excepție în Gherla. Fațada de la stradă are o compoziție în manieră clasicistă, ceea ce indică o ușoară modificare a clădirii la sfârșitul secolului al XIX-lea Axul de compoziție este marcat de un ușor rezalit peste care se află un fronton triunghiular drept cu o pantă mică, limbaj mai apropiat de cel clasicist decât de cel baroc. Cu toate acestea, chenarele ferestrelor sunt realizate într-un decor artistic baroc, sprânceana de la fereastră are dublă acoladă cu inflexiuni și prezintă motive decorative vegetale și heraldice. În continuarea fațadei este zidul care conține poarta de acces carosabil. Chenarul de piatră este semicircular, cu profil concav la muchie. De o parte și de alta a porții se află doi atlanți așezați pe un piedestal înalt, sculpturi de un nivel artistic remarcabil, excepție în peisajul arhitectonic gherlean. Fațada de la curte este precedată de un pridvor boltit cu stâlpi pătrați din piatră. De-a lungul timpului, casa a găzduit Seminarul Teologic din Gherla (până în 1930), Școala Normală de Învățători (1930-1944), Școala Profesională, iar din noiembrie 1985 Muzeul de Istorie Gherla. La baza constituirii instituției muzeale au stat o serie de colecții dintre care sunt de amintit acelea aparținând Societății Astra, Preparandiei din Gherla și Muzeului Armenesc, obiecte păstrate la Școala Medie de Băieți nr. 2, colecția de anuare a Liceului Petru Maior și o parte din colecțiile Muzeului din Sic. Patrimoniul muzeal s-a îmbogățit în timp cu noi achiziții, donații, precum și prin obiecte descoperite ca urmare a cercetărilor arheologice. Muzeul s-a mutat în Casa Laszloffy, str. 1 Decembrie 1918 nr.16 Foto : CNIPT Gherla

Inițiativa construirii Memorialului Gherla a luat ființă datorită tezaurului inestimabil de suferință, Gherla fiind pe harta gulagului românesc locul unde s-a suferit cel mai mult și mai intens. Pe Dealul Cărămidăriei din Gherla ( cimitir anonim cu gropi comune, în care au fost aruncați deținuții politici morți în penitenciatul din oraș) s-a ridicat ansamblul  memorial dedicat celor ce au suferit sub comunism pentru credință, libertate, dragoste de țară. Foto: Memorialul Gherla