PICTURA "COBORÂREA DE PE CRUCE"

Comunitatea evreiască s-a format în anii 1860. În anul 1903 a fost construită o Sinagogă mare, cu o arhitectură elaborată pentru a răspunde cerințelor unei populații evreiești în creștere. Sinagoga se află pe strada Crișan numărul 46, iar în curtea sinagogii de află Monumentul Memorial al Holocaustului dedicat celor 1600 de evrei care au fost deportați din Gherla. Se poate vizita cu programare la numărul de telefon: +40734259545,  +40749663163 Foto: Cristian Lipovan - www.placessuffering.blogspot.com          Claudiu Capră

Printr-o scrisoare de donație din anul 1742, primarul Gherlei de la aceea vreme, Daniel Tódor, dăruiește călugărilor franciscani lotul pentru construirea bisericii și a claustrului la care se adaugă ulterior și lotul vecin. Piatra de temelie a bisericii a fost pusă în anul 1748, iar lucrările de construcție au durat până în anul 1758, atunci când biserica a fost sfințită. Capela Sfintei Maria de Loreto, aflată în partea de sud est a altarului principal a fost sfințită în anul 1760. Inițial, biserica nu a fost prevăzută cu turnuri, cel mai probabil din lipsa fondurilor, cele două turnuri vizibile astăzi au fost construite doar în anul 1878. Biserica a suferit mai multe transformări și refaceri în anul 1825 și între 1855 și 1857, în urma unui incendiu care a afectat nu doar biserica ci și aproximativ 50 de case din jur. Nava bisericii se compune din două travee: una pătrată cu pilaștrii în colțuri pe care se descarcă o boltă sferică pe dublouri; o travee de legătură cu corul care este trapezoidală pentru preluarea diferenței dintre navă și cor. Aceasta din urmă este acoperită cu o boltă rezultată din glisarea unei elipse variabile pe cele două elipse de deschideri diferite. Corul este compus din două travee: una pătrată, acoperită cu calota ce descarcă pe arcuri în mâner de coș și în pereții laterali, iar cea de a doua travee este semicirculară și acoperită cu un sfert de elipsoid. Pridvorul este format din trei travee, acoperite cu calote, peste care se află o tribună cu parapet cu baluștri de plan pătrat. Decorațiile interioare și pictura au fost realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Mănăstirea este în forma literei U cu baza lipită de biserică. Latura lipită de biserică este doar un coridor acoperit cilindric cu penetrații care se unesc în cheie, creând astfel aspectul de anfiladă de bolți cu muchii ieșite. În contrast cu interiorul bisericii, fațada întregului ansamblu este sobră. Biserica are trei travee în fațadă, împărțite în trei registre pe verticală. Traveele laterale ale primului registru sunt tratate cu bosaje. Golurile sunt cu chenare simple de tencuială, terminate în semicerc. Acest prim registru are rol compozițional de soclu pentru următorul care are patru pilaștrii aplatizați și zvelți cu capiteluri degenerate. Între pilaștri se află ferestre înalte cu terminația semicirculară. Profilatura capitelurilor de la partea superioară se unește într-o cornișă unică. Al treilea registru are rol de antablament. Fiecare travee are un panou intrat, iar în panoul central se află o inscripție cu cronostih. Turnurile păstrate au colțurile ieșite teșite la 45 de grade. Fațada mănăstirii este mult mai simplă, fiind rezultatul refaceri de la mijlocul secolului al XIX-lea. Golurile ferestrelor sunt lipsite de chenar, doar accesul în coridor este un chenar de piatră. Forma chenarului este specifică Clujului, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și cel mai probabil este o comandă ulterioară a franciscanilor. Se va putea vizita cu programare la telefon 0722.973739. Recent Mănăstirea Franciscană a fost inclusă în Turneul Classic Unlimited concert de muzică clasică și jazz. Foto: Szamosújvári Ferences Kolostor / Mănăstirea Franciscanilor din Gherla Foto: Fecioara Maria Neagră - Primăria Municipiului Gherla

   Supranumit şi " Micul Schönbrun " parcul oraşului conceput în stil englezesc a fost inaugurat în anul 1864 şi se întinde pe cca.40 de ha. Aleile principale sunt orientate în direcţiile punctelor cardinale şi intercardinale că o adevărată " Roză a vânturilor". Parcul cuprinde variate specii de arbori autohtoni dar şi exotici, printre ele se află şi doi arbori Ginkobiloba . Arată harta (arboriremarcabili.ro)   Înaintea înființării acestui parc ca loc de promenadă și sărbători populare era folosit șanțul Cetății Martinuzzi. Leii de piatră care se află în parc au fost aduși de la casa Daniel unde străjuiau portalul de piatră. Sunt de origine romană și foarte probabil provin de la Castrul Roman din apropiere. Sursa: Armenopolis oraș baroc - Virgil Pop Foto: CNIPT Gherla

 Actul de constituire a Breslei gravorilor din zona Gherlei certifică o activitate constantă şi consacrată. A fost înfiinţata în anul 1777, sub patronajul Protopopiatului Gherlei, din care fac parte un număr însemnat de gravori, dar şi zugravi, cei mai mulţi însă din Haşdate şi câţiva din împrejurimi. Cu timpul, unul dintre cei mai vestiţi gravori din Haşdate ajunge Gheorghe Pop, un urmaş al lui Pop Moldoveanul, care a avut un rol determinant în statornicirea tiparniţei, considerat cel mai talentat reprezentant al "şcolii" de la Gherla. El a activat timp de peste trei decenii, din jurul anului 1787 pâna în jurul anului 1825, realizând un numar însemnat de stampe care se păstrează în diferite biserici din Transilvania, în muzee şi colecţii particulare.  Se poate vizita cu programare la telefon: +40766241181 Foto: CNIPT Gherla

  Fiind edificată între anii1748-1800 este considerată de unii autori ca una din cele mai mari biserici armenești din Europa.      Sfințită la 17 iulie 1804 , ea a fost înzestrată cu o frumoasă și valoroasă orgă ,executată de meșteri din Brașov având numeroase obiecte de mare valoare materială și spirituală printre care: relicva Sfântului Grigore-Luminătorul, pictura în ulei " Coborârea de pe Cruce " , crucea din aur masiv ornată cu pietre prețioase ce a aparținut episcopului Verzerescu. Se poate vizita doar cu programare la telefon : +40788458005 Foto: CNIPT Gherla

Biserica Solomon, construită între anii 1723 şi 1724, este cel mai vechi edificiu de cult armeano-catolic din Transilvania și, în același timp, prima biserică ridicată în piatră din Gherla. Documentul care atestă ctitoria acestei biserici datează din 1729, şi a fost scrisă în limbile latină şi armeană. Conform acestui act lăcașul de cult din piatră a fost ridicată pe cheltuiala proprie a lui Solomon, fiul lui Todor Simai, jude primar şi soţia sa Szirma, împreună cu fratele său Bogdan şi soţia acestuia. Altarul principal a fost dedicat Bunei Vestirii, altarul sudic Sfintei Treimi, iar cel nordic Sfântului Grigore Luminătorul. Lângă biserică s-a mai construit un turn pentru clopote, iar biserica și turnul au fost înconjurate de un zid de piatră. Ulterior, s-a ridicat şi o capelă pentru cinstirea Sfintei Cruci şi s-a delimitat locul pentru cimitir. Întemeierea bisericii a fost imortalizată în mai multe inscripții, dintre care una pe placa de piatră amplasată pe fațada vestică a turnului, scrisă în limbile latină şi armeană, iar alta sub fresca din cor din anul 1901, redată doar în limba armeană. Cercetarea arhitecturală a bisericii a arătat faptul că biserica şi turnul nu au fost construite simultan, ci, la câţiva ani după realizarea navei şi a corului s-a anexat la clădire şi turnul, care a fost terminat în 1729. Cu ocazia construirii turnului s-a amplasat şi ancadramentul intrării principale, un portal gotic târziu, adus de la biserica reformată din Unguraș, județul Cluj. Congregația Sfânta Ana, înființată în 1729 pentru femeile armene evlavioase, a construit o capelă în 1732 pe partea dreaptă a bisericii. La început această capelă avea o intrare separată, iar mai apoi s-a deschis o intrare dinspre biserică. În capelă s-a aşezat un altar dedicat Sfinţilor Ioachim și Ana. De-a lungul timpului, biserica a suferit mai multe intervenții, în anii 1751, 1797, 1841 și respectiv în anul 1899 atunci când a avut loc o restaurare mai amplă. Cele mai recente lucrări de restaurare s-au desfășurat în 1960 şi în 1992, acestea fiind comemorate pe plăcile de marmoră amplasate în interiorul bisericii. Biserica Solomon este amplasată pe latura estică a unei piaţete aflate la est de piaţa centrală a oraşului Gherla, la acea vreme Armenopolis. Clădirea relativ simplă a bisericii este caracterizată de prezenţa unei mixturi stilistice proprii. La construirea bisericii, armenii, stabiliţi doar de câteva decenii în Transilvania, au împrumutat modelele bisericilor gotice târzii. Conform acestora, biserica se compune din turn, navă şi cor cu închidere poligonală. Pe latura nordică s-a construit o sacristie de dimensiuni reduse. Capelele laterale adosate pereţilor de nord şi de sud ai navei au închidere semicirculară. Colţurile turnului de bază pătrată sunt accentuate de lesene, iar pe orizontală este articulat de trei brâuri. Turnul este penetrat de două ferestre semicirculare sub brâul median mai puternic, respectiv deasupra acestuia de o fereastră tot semicirculară. Între ferestrele inferioare, într-o nişă este amplasată placa comemorativă a edificării bisericii, înconjurat de un chenar decorat cu frunze de acant cioplite în piatră. Pe laturile sud, nord şi est ale turnului sunt goluri numai la ultimul nivel. Cornişa turnului este curbată la mijloc în formă de semicerc pe fiecare latură, deasupra micilor cadrane orare. Partea inferioară a coifului de turn este convexă, se încheie într-o piramidă cu laturi curbe. De o pare şi alta a turnului, semifrontoane penetrate de ferestre semicirculare fac legătura cu faţada navei. Portalul gotic târziu amplasat la intrarea de sub turn este cea mai grăitoare dovadă a tendinței de aliniere la tradițiile locale ale arhitecturii bisericeşti. Portalul sculptat în piatră, decorat cu baghete încrucişate denotă provenienţa acestuia de la sfârşitul secolului al XV-lea sau începutul secolului al XVI-lea. Portalul este flancat de două statui în stil baroc matur reprezentând papa Sfântul Silvestru şi Sfântul Grigore Luminătorul, amplasate pe piedestale de factură barocă. Pe partea dreaptă a intrării se află statuia Sfântului Grigore Luminătorul în veșminte episcopale, dar lipsesc mâinile şi o parte din picioarele statuii. În mod similar s-au rupt şi ambele mâini ale papei Silvestru. Îmbrăcămintea bogat ornamentată a personajelor a fost sculptată minuțios în cele mai mici detalii. Este posibil ca autorul statuilor să fie unul dintre membrii șantierului organizat la mijlocul secolului al XVIII-lea pentru construirea bisericii din centrul localității – Biserica Sfânta Treime. Fațadele capelelor laterale sunt penetrate de câte o fereastră semicirculară, pe lângă care sunt amplasate plăci inscripționate în limba armeană, iar în cazul capelei nordice o uşă dreptunghiulară înzidită cu ancadrament de factură renascentistă târzie, purtând un bolţar. Faţadele navei sunt articulate de contraforturi scunde, pe latura sudică se găsesc două, iar pe cea nordică trei ferestre cu încheiere semicirculară.   Nava, corul şi capelele sunt acoperite cu bolți cilindrice cu penetrații, sprijinite de pilaștrii. Tribuna vestică este construită pe patru pilaștrii cu secţiunea pătrată, determinând o arcatură cu trei deschideri, peste care se întinde o cornişă şi parapetul zidit al tribunei. Pilaștrii sunt decoraţi cu lesene evazate la partea superioară, în dreptul cărora, pe parapet apar lesene imitând pilaştrii scunzi. Spaţiul navei este delimitat spre cor de un arc triumfal de formă semicirculară. Pe peretele nordic al corului, deasupra uşii sacristiei cu ancadrament cu denticuli asemenea celui de la uşa navei, se află o pictură murală cu întemeietorii bisericii, realizată de Zakariás Gábrus în 1842. Pictorul a reprezentat patru figuri rugându-se în poziţie îngenunchiată. Bărbatul din partea stângă este mai vârstnic şi poartă haine roșii, bărbatul din partea dreaptă este mai tânăr, cu părul negru lung şi poartă haine albastre. Amândoi apar în veșminte nobiliare caracteristice Transilvaniei, precum şi cizme roşii lungi. În spatele lor apar soţiile purtând năframe. Între cei doi bărbaţi, în fundal apare silueta bisericii Solomon. Turnul bisericii din imagine are un coif baroc elegant, diferit de cel actual, ceea ce denotă faptul că originar biserica avea un coif asemănător, învelit cu şindrilă. În registrul superior al picturii murale răzbate printre nori pe jumătate figura lui Hristos în haină roşie şi mantie albastră.   În prezent biserica are trei altare, a căror decoraţie în imitaţie de marmură este asemănătoare. Construcțiile clasicizante ale altarelor au mănunchi de pilaştrii la colţuri, susţinând un fronton semicircular traforat, tabernacolul este încheiat cu fronton triunghiular. În cazul altarelor laterale locul tabernacolului este ocupat de ornamente baroce. Tabloul principal al altarului principal reprezintă Buna Vestire, altarul lateral nordic poartă scena educaţiei Mariei, iar pe cel sudic apare evanghelistul Matei. În navă, lângă intrarea în capela nordică, ataşat de un pilastru este amplasat amvonul de lemn pictat şi poleit, datat la mijlocul secolului al XVIII-lea. Coronamentul poligonal al amvonului, pe antablamentul deasupra cornișei poartă un citat dintr-un psalm în limba armeană, partea superioară compusă din volute are în vârf o cruce. Partea inferioară a amvonului, de asemenea poligonală, are parapetul decorat la colţuri cu stâlpi răsuciți cu capiteluri corintice, care determină nişe semicirculare în care sunt reprezentaţi cei patru evangheliști cu atributele aferente (Matei, Ioan, Marcu şi Luca). Foto: CNIPT Gherla