Mănastirea Franciscană

Printr-o scrisoare de donație din anul 1742, primarul Gherlei de la aceea vreme, Daniel Tódor, dăruiește călugărilor franciscani lotul pentru construirea bisericii și a claustrului la care se adaugă ulterior și lotul vecin. Piatra de temelie a bisericii a fost pusă în anul 1748, iar lucrările de construcție au durat până în anul 1758, atunci când biserica a fost sfințită. Capela Sfintei Maria de Loreto, aflată în partea de sud est a altarului principal a fost sfințită în anul 1760.

Inițial, biserica nu a fost prevăzută cu turnuri, cel mai probabil din lipsa fondurilor, cele două turnuri vizibile astăzi au fost construite doar în anul 1878. Biserica a suferit mai multe transformări și refaceri în anul 1825 și între 1855 și 1857, în urma unui incendiu care a afectat nu doar biserica ci și aproximativ 50 de case din jur.

Nava bisericii se compune din două travee: una pătrată cu pilaștrii în colțuri pe care se descarcă o boltă sferică pe dublouri; o travee de legătură cu corul care este trapezoidală pentru preluarea diferenței dintre navă și cor. Aceasta din urmă este acoperită cu o boltă rezultată din glisarea unei elipse variabile pe cele două elipse de deschideri diferite. Corul este compus din două travee: una pătrată, acoperită cu calota ce descarcă pe arcuri în mâner de coș și în pereții laterali, iar cea de a doua travee este semicirculară și acoperită cu un sfert de elipsoid. Pridvorul este format din trei travee, acoperite cu calote, peste care se află o tribună cu parapet cu baluștri de plan pătrat. Decorațiile interioare și pictura au fost realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.

Mănăstirea este în forma literei U cu baza lipită de biserică. Latura lipită de biserică este doar un coridor acoperit cilindric cu penetrații care se unesc în cheie, creând astfel aspectul de anfiladă de bolți cu muchii ieșite.

În contrast cu interiorul bisericii, fațada întregului ansamblu este sobră. Biserica are trei travee în fațadă, împărțite în trei registre pe verticală. Traveele laterale ale primului registru sunt tratate cu bosaje. Golurile sunt cu chenare simple de tencuială, terminate în semicerc. Acest prim registru are rol compozițional de soclu pentru următorul care are patru pilaștrii aplatizați și zvelți cu capiteluri degenerate. Între pilaștri se află ferestre înalte cu terminația semicirculară. Profilatura capitelurilor de la partea superioară se unește într-o cornișă unică. Al treilea registru are rol de antablament. Fiecare travee are un panou intrat, iar în panoul central se află o inscripție cu cronostih. Turnurile păstrate au colțurile ieșite teșite la 45 de grade. Fațada mănăstirii este mult mai simplă, fiind rezultatul refaceri de la mijlocul secolului al XIX-lea. Golurile ferestrelor sunt lipsite de chenar, doar accesul în coridor este un chenar de piatră. Forma chenarului este specifică Clujului, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și cel mai probabil este o comandă ulterioară a franciscanilor.
Se va putea vizita cu programare la telefon 0722.973739.
Recent Mănăstirea Franciscană a fost inclusă în Turneul Classic Unlimited concert de muzică clasică și jazz.
Foto: Szamosújvári Ferences Kolostor / Mănăstirea Franciscanilor din Gherla
Foto: Fecioara Maria Neagră - Primăria Municipiului Gherla