Mănăstirea Nicula

Castelul Bánffy de la Bonțida este cel mai mare castel din Transilvania. A fost construit între anii 1437 și 1543 și apare menționat într-un raport militar din anul 1680, care spune că existau fortificații în jurul conacului. În secolul XVIII, Dionisie/Deneș Bánffy încerca să reproducă frumusețea parcurilor de la Versailles și Schőnbrunn de la castel, drept pentru care a apelat la grădinarul Johann Christian Erras.  Acesta a proiectat o grădină cu fazani și un sistem de alei în formă de trident. Aleile tridentului aveau fiecare 1.000 de metri și erau mărginite de tei. Castelul este gazda diverselor evenimente printre care și Electric Castle. Foto: Bánffy Castle, Bonțida

Biserica de lemn a Mănăstirii Greco-Catolice ,, Sfântul Anton de Padova" construită în stil maramureșan, este situată pe dealul estic al Gherlei, într-un decor magnific, oferind turistului un frumos punct de belvedere asupra orașului. În curtea mănăstirii, pe lângă prezența unor vestigii romane, se află și statuia Sfântului Ioan de Nepomuk, patronul ocrotitor al Cehiei. Interiorul bisericii cuprinde o serie de icoane pictate pe sticlă în stilul Școlii de la Nicula. În fiecare an, de Rusalii, se organizează o procesiune religioasă la care participă credincioși de toate vârstele. Foto: CNIPT Gherla, Claudiu Capră

Ruta poate fi descrisă ca o călătorie în timp, de-a lungul a sute de ani de istorie. Această rută culturală face parte din sistemul voluntar de ,, recunoaștere” a Rutelor Cultural Turistice dezvoltate de organizațiile de turism sau autoritățile publice locale, pe plan local/regional/național pentru dezvoltarea și promovarea turismului cultural, ca instrument pentru promovare și dezvoltarea produsului turistic cu componentă culturală și canale pentru comunicare, prin schimburile de bune practici, Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Gherla membru. Gherla are un obiectiv turistic , Catedrala Armeano-Catolică , cuprins în Clujul Ecumenic, , iar tematica rutei este vizitarea unor lăcașuri de cult emblematice aparținând diverselor culte religioase. Credit foto: CNIPT Gherla

Casa Lászlóffy (1747) se înscrie în tipul de locuințe cu plan compact și hol central cu câte două camere de fiecare parte a acestuia. Clădirea este una dintre cele două astfel de construcții civile cu etaj care nu se găsesc în piața principală a orașului. La fel ca și casa Karácsonyi (fostul Muzeu de Istorie Gherla, str. Mihai Viteazu, nr. 6), în capătul holului central se află scara balansară în două rampe. Pentru a accentua simetria spațiului interior, scara realizată în două rampe, nesimetrică, a fost separată de hol printr-o arcadă. Cele două arce semicirculare sunt suprapuse de arcul turtit al bolții holului. Din păcate boltirea parterului nu se mai păstrează decât în camerele de la stradă și în holul care adăpostește și scara de acces la etaj. Fațada propriu-zisă a fost tratată în mod clasicist. Ea a fost împărțită în două registre printr-un brâu intermediar, flancată de pilaștri rusticați, aplatizați. Pietrăria chenarelor subliniază măiestria artizanilor care au activat la Gherla în secolul al XVIII-lea. Cadrul profilat al ferestrelor este cu urechi și bază. Peste cheia buiandrugului se suprapune un blazon așezat pe un motiv de plasă cu noduri protejat de o cornișă, dreaptă în partea centrală și cu două curburi la capete. Chenarele Casei Lászlóffy sunt printre cele mai frumoase din Gherla și, în același timp, cele mai reprezentative pentru barocul civil din Transilvania. În contrast cu aceste chenare, cele de la ușile interioare de la parter au o expresie anacronică, apropiată de Renașterea târzie transilvăneană. În continuarea fațadei se află poarta de acces carosabil, cu o pietrărie de o calitate ieșită din comun. Peste suportul de zidărie a porții se suprapun coloane angajate, ionice cu caneluri și capitel. Coloanele se sprijină pe garda de roată. Peste ce-a de a doua cornișă a porții se găsesc trei busturi de turci, unul dintre motivele exotice ale barocului. În această clădire care a fost o vreme sediul gimnaziului armenesc, s-a înființat în 1881 primul muzeu din Gherla, fiind unul dintre primele astfel de instituții din Transilvania. În prezent, clădirea reabilitată, este Muzeu al comunității denumit Centrul Muzeal de Istorie. Foto : Ovidiu Drăgan

Casa Karácsonyi este una dintre cele mai valoroase exemple de locuință barocă din Gherla. Construită în secolul al XVIII-lea, casa se încadrează, din punct de vedere arhitectural, în tipul compact cu hol central și câte trei camere de fiecare parte. Clădirea are și etaj, fiind una dintre cele două de acest tip. Accesul la nivelul superior se face prin capătul holului cu ajutorul unei scări de piatră în două rampe, prevăzută cu balustradă. Încăperile de la parter sunt boltite a vella, în timp ce holul este boltit cilindric cu dublouri și penetrații. Dispoziția camerelor de la etaj este identică cu cea de la parter. Subsolul se întinde sub toată casa, prin dimensiunea sa, fiind o excepție în Gherla. Fațada de la stradă are o compoziție în manieră clasicistă, ceea ce indică o ușoară modificare a clădirii la sfârșitul secolului al XIX-lea Axul de compoziție este marcat de un ușor rezalit peste care se află un fronton triunghiular drept cu o pantă mică, limbaj mai apropiat de cel clasicist decât de cel baroc. Cu toate acestea, chenarele ferestrelor sunt realizate într-un decor artistic baroc, sprânceana de la fereastră are dublă acoladă cu inflexiuni și prezintă motive decorative vegetale și heraldice. În continuarea fațadei este zidul care conține poarta de acces carosabil. Chenarul de piatră este semicircular, cu profil concav la muchie. De o parte și de alta a porții se află doi atlanți așezați pe un piedestal înalt, sculpturi de un nivel artistic remarcabil, excepție în peisajul arhitectonic gherlean. Fațada de la curte este precedată de un pridvor boltit cu stâlpi pătrați din piatră. De-a lungul timpului, casa a găzduit Seminarul Teologic din Gherla (până în 1930), Școala Normală de Învățători (1930-1944), Școala Profesională, iar din noiembrie 1985 Muzeul de Istorie Gherla. La baza constituirii instituției muzeale au stat o serie de colecții dintre care sunt de amintit acelea aparținând Societății Astra, Preparandiei din Gherla și Muzeului Armenesc, obiecte păstrate la Școala Medie de Băieți nr. 2, colecția de anuare a Liceului Petru Maior și o parte din colecțiile Muzeului din Sic. Patrimoniul muzeal s-a îmbogățit în timp cu noi achiziții, donații, precum și prin obiecte descoperite ca urmare a cercetărilor arheologice. Muzeul s-a mutat în Casa Laszloffy, str. 1 Decembrie 1918 nr.16 Foto : CNIPT Gherla

Inițiativa construirii Memorialului Gherla a luat ființă datorită tezaurului inestimabil de suferință, Gherla fiind pe harta gulagului românesc locul unde s-a suferit cel mai mult și mai intens. Pe Dealul Cărămidăriei din Gherla ( cimitir anonim cu gropi comune, în care au fost aruncați deținuții politici morți în penitenciatul din oraș) s-a ridicat ansamblul  memorial dedicat celor ce au suferit sub comunism pentru credință, libertate, dragoste de țară. Foto: Memorialul Gherla

Comunitatea evreiască s-a format în anii 1860. În anul 1903 a fost construită o Sinagogă mare, cu o arhitectură elaborată pentru a răspunde cerințelor unei populații evreiești în creștere. Sinagoga se află pe strada Crișan numărul 46, iar în curtea sinagogii de află Monumentul Memorial al Holocaustului dedicat celor 1600 de evrei care au fost deportați din Gherla. Se poate vizita cu programare la numărul de telefon: +40734259545,  +40749663163 Foto: Cristian Lipovan - www.placessuffering.blogspot.com          Claudiu Capră

Printr-o scrisoare de donație din anul 1742, primarul Gherlei de la aceea vreme, Daniel Tódor, dăruiește călugărilor franciscani lotul pentru construirea bisericii și a claustrului la care se adaugă ulterior și lotul vecin. Piatra de temelie a bisericii a fost pusă în anul 1748, iar lucrările de construcție au durat până în anul 1758, atunci când biserica a fost sfințită. Capela Sfintei Maria de Loreto, aflată în partea de sud est a altarului principal a fost sfințită în anul 1760. Inițial, biserica nu a fost prevăzută cu turnuri, cel mai probabil din lipsa fondurilor, cele două turnuri vizibile astăzi au fost construite doar în anul 1878. Biserica a suferit mai multe transformări și refaceri în anul 1825 și între 1855 și 1857, în urma unui incendiu care a afectat nu doar biserica ci și aproximativ 50 de case din jur. Nava bisericii se compune din două travee: una pătrată cu pilaștrii în colțuri pe care se descarcă o boltă sferică pe dublouri; o travee de legătură cu corul care este trapezoidală pentru preluarea diferenței dintre navă și cor. Aceasta din urmă este acoperită cu o boltă rezultată din glisarea unei elipse variabile pe cele două elipse de deschideri diferite. Corul este compus din două travee: una pătrată, acoperită cu calota ce descarcă pe arcuri în mâner de coș și în pereții laterali, iar cea de a doua travee este semicirculară și acoperită cu un sfert de elipsoid. Pridvorul este format din trei travee, acoperite cu calote, peste care se află o tribună cu parapet cu baluștri de plan pătrat. Decorațiile interioare și pictura au fost realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Mănăstirea este în forma literei U cu baza lipită de biserică. Latura lipită de biserică este doar un coridor acoperit cilindric cu penetrații care se unesc în cheie, creând astfel aspectul de anfiladă de bolți cu muchii ieșite. În contrast cu interiorul bisericii, fațada întregului ansamblu este sobră. Biserica are trei travee în fațadă, împărțite în trei registre pe verticală. Traveele laterale ale primului registru sunt tratate cu bosaje. Golurile sunt cu chenare simple de tencuială, terminate în semicerc. Acest prim registru are rol compozițional de soclu pentru următorul care are patru pilaștrii aplatizați și zvelți cu capiteluri degenerate. Între pilaștri se află ferestre înalte cu terminația semicirculară. Profilatura capitelurilor de la partea superioară se unește într-o cornișă unică. Al treilea registru are rol de antablament. Fiecare travee are un panou intrat, iar în panoul central se află o inscripție cu cronostih. Turnurile păstrate au colțurile ieșite teșite la 45 de grade. Fațada mănăstirii este mult mai simplă, fiind rezultatul refaceri de la mijlocul secolului al XIX-lea. Golurile ferestrelor sunt lipsite de chenar, doar accesul în coridor este un chenar de piatră. Forma chenarului este specifică Clujului, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și cel mai probabil este o comandă ulterioară a franciscanilor. Se va putea vizita cu programare la telefon 0722.973739. Recent Mănăstirea Franciscană a fost inclusă în Turneul Classic Unlimited concert de muzică clasică și jazz. Foto: Szamosújvári Ferences Kolostor / Mănăstirea Franciscanilor din Gherla Foto: Fecioara Maria Neagră - Primăria Municipiului Gherla

Este opera originală a lui Rubens (după unii autori creată în atelierele lui Rubens) și este adăpostită de Catedrala Armeano-Catolică din Gherla.      In 1806 Francisc al II lea a dăruit pictura Bisericii Armeano-Catolice din Gherla," drept recunostiintă pentru aportul bănesc însemnat al armenilor din Gherla la visteria statului, golită în timpul războaielor împotriva lui Napoleon ". Se află în Capela Învierii din Catedrala Armeno-Catolică ,, Sfânta Treime ".  Se poate vizita cu programare la telefon: +40788458005 Foto: CNIPT Gherla