Foto: Primăria Municipiului Gherla

Suntem creatorii vacanțelor de neuitat. Iubim autenticitatea locurilor și frumusețea oamenilor. Foto: Dor Travel

De peste 30 de ani, Din darul pământului... oferim clienţilor noştri produse preparate din ingrediente atent alese, fabricate în Sistem de Management al Calităţii şi Siguranţei Alimentului integrat certificat (SR EN ISO:22000) Foto: Agropan/facebook

Clubul Copiilor Gherla, Fundația Teka, artizani locali vă invită să cunoașteți produsele tradiționale locale. În curând , în pregătire vom beneficia de un magazin de suveniruri on-line. Foto: CNIPT Gherla

TAXA INTRARE LUNI-SAMBATA ADULTII : 20 LEI COPII : 10 LEI SEZLONG : 10 LEI DUMINICA ADULTII : 30 LEI COPII :15 LEI SEZLONG : 10 LEI 

Bere artizanală produsă în Gherla, în loturi mici și doar din ingrediente naturale. În prag de sărbători, când eşti în căutarea cadoului perfect, Amalgam Brewery îţi îndeplineşte dorinţele cu un pachet cadou. Te aşteaptă şase beri proaspăt îmbuteliate, să le savurezi şi să te bucuri de gustul lor desăvârşit. Pachetul conţine: * două beri Belgian WIT * două beri IPA * două beri Porter * un deschizător de sticle breloc * un suport de pahar cu sigla Amalgam * cutie elegantă cadou cu sigla Amalgam Preţ 90 lei Fă-ţi un cadou de Crăciun şi surprinde-i pe cei dragi cu ajutorul Amalgam Brewery. Comenzile se preiau online prin mesaj privat şi se pot ridica din pick-up point La Prăvălie, Bulevardul 21 Decembrie nr.116 Cluj-Napoca de luni până vineri, 10:00-18:00 sau de la sediul Amalgam Brewery, Str. Gelu nr.62 C-62 D Gherla, în zilele de marţi şi vineri, 16:00-19:00. Amalgam Retentiv Porter, o bere recent lansată, cu arome de cafea și ciocolată pentru pasionații de gusturi inedite. Vizitează-ne - Rezervă o vizită este invitația lansată de ei pentru a cunoaște produsele! Foto: Amalgam Brewery

Biserica de lemn a Mănăstirii Greco-Catolice ,, Sfântul Anton de Padova" construită în stil maramureșan, este situată pe dealul estic al Gherlei, într-un decor magnific, oferind turistului un frumos punct de belvedere asupra orașului. În curtea mănăstirii, pe lângă prezența unor vestigii romane, se află și statuia Sfântului Ioan de Nepomuk, patronul ocrotitor al Cehiei. Interiorul bisericii cuprinde o serie de icoane pictate pe sticlă în stilul Școlii de la Nicula. În fiecare an, de Rusalii, se organizează o procesiune religioasă la care participă credincioși de toate vârstele. Foto: CNIPT Gherla, Claudiu Capră

 Prețiosul ansamblu de pictură murală al bisericii de lemn din Silivaș – Tradiții Clujene   BISERICA DE LEMN din SILIVAȘ - hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril“  Pe un deal al cartierului Silivaș, la marginea orașului Gherla, se ridica în 1827 o biserică de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril“ care, în acel moment, venea să înlocuiască un edificiu mai vechi. De-a lungul existenței sale de un veac și jumătate a servit ca lăcaș de cult atât credincioșilor greco-catolici, cât și celor ortodocși, însă, de la începutul anilor ʼ80, nu mai este în folosință. Biserica are statut de monument istoric, dar este dezafectată în prezent.  Silivașul apare menționat în documente pe la 1777 ca un centru artistic important, cu  prilejul întemeierii la Gherla a primei asociații a zugravilor, în componența căreia intrau la acel moment și doi artiști din Silivaș. Acest fapt ar putea fi pus în legătură cu valorosul ansamblu de pictură murală din interior, insuficient studiat până în prezent, care merită toată atenția și o restaurare pe măsură.  Monumentul este construit din bârne subțiri de brad, îmbinate în coadă de rândunică și în cheotoare dreaptă. Planimetric, se compune dintr-un pronaos și naos, înscrise într-un dreptunghi unitar, continuat la răsărit cu altarul poligonal, cu pereții retrași. Mai târziu s-a adăugat un portic mic la sud, în dreptul intrării. Soluțiile de acoperire a spațiilor sunt cele clasice: tavan pentru pronaos, peste naos o boltă, mai degrabă ascuțită decât rotundă, ridicată de pe o bârnă din interiorul bisericii. Turnul clopotniță are o bază pătrată, cu galerie parțial închisă, peste care s-a așezat coiful octogonal. În anii 1950 acoperișul din șindrilă a fost învelit cu tablă.  Realizat în intervalul 1841 -1847, probabil în mai multe etape, ansamblul de pictură murală cu care a fost înfrumusețat lăcașul compensează lipsa decorului sculptat. Urme mai vizibile găsim la iconostas, în absida altarului şi în pronaos. În altar se văd figuri de sfinţi, alături de scene din Vechiul și Noul Testament. Adam și Eva, împreună cu Jertfa lui Avram, au fost pictate în partea inferioară a iconostasului, în timp ce registrul Apostolilor ocupă bârna de deasupra golului ușilor. Tâmpla este de tip deschis în partea superioară, golul găzduind o cruce de mari dimensiuni, alături de care a rămas o singură molenie.  În pronaos, pictorul a ales să înfățișeze Pilda Fecioarelor, o reprezentare tipică pentru acest spațiu, cu figuri feminine având atitudini grațioase, prinse parcă într-un dans. Cromatica este caldă, pictorul folosind roșu deschis sau portocaliu, verde palid și albastru deschis. În unele scene, detaliile sunt elaborate și duc spre stilul baroc.  Există diferențe stilistice între altar și pronaos, care susțin ipoteza mai multor etape de pictare a interiorului. Un alt argument în acest sens este folosirea unor inscripții variate, atât în alfabetul chirilic, cât și în română, latină, maghiară sau germană. Astfel, în absida altarului, atrag atenția câteva scene din Noul Testament, precum Nașterea sau Întâmpinarea Domnului, însoțite de același text scris în patru feluri: în alfabetul chirilic, în latină, germană și maghiară.  Obiectele din patrimoniul bisericii au fost duse prin 2005 în biserica nouă de zid, întrucât cea de lemn nu mai era în folosinţă și nu dispunea de sistem de pază.  Fiind scos din uz, edificiul prezintă deja semne ale trecerii timpului, fiind nevoie de o intervenție grabnică la nivelul întregii construcţii. În același timp, trebuie salvat și pus în evidență prețiosul ansamblu de pictură murală.  Foto: Tradiții Clujene

Biserica Solomon, construită între anii 1723 şi 1724, este cel mai vechi edificiu de cult armeano-catolic din Transilvania și, în același timp, prima biserică ridicată în piatră din Gherla. Documentul care atestă ctitoria acestei biserici datează din 1729, şi a fost scrisă în limbile latină şi armeană. Conform acestui act lăcașul de cult din piatră a fost ridicată pe cheltuiala proprie a lui Solomon, fiul lui Todor Simai, jude primar şi soţia sa Szirma, împreună cu fratele său Bogdan şi soţia acestuia. Altarul principal a fost dedicat Bunei Vestirii, altarul sudic Sfintei Treimi, iar cel nordic Sfântului Grigore Luminătorul. Lângă biserică s-a mai construit un turn pentru clopote, iar biserica și turnul au fost înconjurate de un zid de piatră. Ulterior, s-a ridicat şi o capelă pentru cinstirea Sfintei Cruci şi s-a delimitat locul pentru cimitir. Întemeierea bisericii a fost imortalizată în mai multe inscripții, dintre care una pe placa de piatră amplasată pe fațada vestică a turnului, scrisă în limbile latină şi armeană, iar alta sub fresca din cor din anul 1901, redată doar în limba armeană. Cercetarea arhitecturală a bisericii a arătat faptul că biserica şi turnul nu au fost construite simultan, ci, la câţiva ani după realizarea navei şi a corului s-a anexat la clădire şi turnul, care a fost terminat în 1729. Cu ocazia construirii turnului s-a amplasat şi ancadramentul intrării principale, un portal gotic târziu, adus de la biserica reformată din Unguraș, județul Cluj. Congregația Sfânta Ana, înființată în 1729 pentru femeile armene evlavioase, a construit o capelă în 1732 pe partea dreaptă a bisericii. La început această capelă avea o intrare separată, iar mai apoi s-a deschis o intrare dinspre biserică. În capelă s-a aşezat un altar dedicat Sfinţilor Ioachim și Ana. De-a lungul timpului, biserica a suferit mai multe intervenții, în anii 1751, 1797, 1841 și respectiv în anul 1899 atunci când a avut loc o restaurare mai amplă. Cele mai recente lucrări de restaurare s-au desfășurat în 1960 şi în 1992, acestea fiind comemorate pe plăcile de marmoră amplasate în interiorul bisericii. Biserica Solomon este amplasată pe latura estică a unei piaţete aflate la est de piaţa centrală a oraşului Gherla, la acea vreme Armenopolis. Clădirea relativ simplă a bisericii este caracterizată de prezenţa unei mixturi stilistice proprii. La construirea bisericii, armenii, stabiliţi doar de câteva decenii în Transilvania, au împrumutat modelele bisericilor gotice târzii. Conform acestora, biserica se compune din turn, navă şi cor cu închidere poligonală. Pe latura nordică s-a construit o sacristie de dimensiuni reduse. Capelele laterale adosate pereţilor de nord şi de sud ai navei au închidere semicirculară. Colţurile turnului de bază pătrată sunt accentuate de lesene, iar pe orizontală este articulat de trei brâuri. Turnul este penetrat de două ferestre semicirculare sub brâul median mai puternic, respectiv deasupra acestuia de o fereastră tot semicirculară. Între ferestrele inferioare, într-o nişă este amplasată placa comemorativă a edificării bisericii, înconjurat de un chenar decorat cu frunze de acant cioplite în piatră. Pe laturile sud, nord şi est ale turnului sunt goluri numai la ultimul nivel. Cornişa turnului este curbată la mijloc în formă de semicerc pe fiecare latură, deasupra micilor cadrane orare. Partea inferioară a coifului de turn este convexă, se încheie într-o piramidă cu laturi curbe. De o pare şi alta a turnului, semifrontoane penetrate de ferestre semicirculare fac legătura cu faţada navei. Portalul gotic târziu amplasat la intrarea de sub turn este cea mai grăitoare dovadă a tendinței de aliniere la tradițiile locale ale arhitecturii bisericeşti. Portalul sculptat în piatră, decorat cu baghete încrucişate denotă provenienţa acestuia de la sfârşitul secolului al XV-lea sau începutul secolului al XVI-lea. Portalul este flancat de două statui în stil baroc matur reprezentând papa Sfântul Silvestru şi Sfântul Grigore Luminătorul, amplasate pe piedestale de factură barocă. Pe partea dreaptă a intrării se află statuia Sfântului Grigore Luminătorul în veșminte episcopale, dar lipsesc mâinile şi o parte din picioarele statuii. În mod similar s-au rupt şi ambele mâini ale papei Silvestru. Îmbrăcămintea bogat ornamentată a personajelor a fost sculptată minuțios în cele mai mici detalii. Este posibil ca autorul statuilor să fie unul dintre membrii șantierului organizat la mijlocul secolului al XVIII-lea pentru construirea bisericii din centrul localității – Biserica Sfânta Treime. Fațadele capelelor laterale sunt penetrate de câte o fereastră semicirculară, pe lângă care sunt amplasate plăci inscripționate în limba armeană, iar în cazul capelei nordice o uşă dreptunghiulară înzidită cu ancadrament de factură renascentistă târzie, purtând un bolţar. Faţadele navei sunt articulate de contraforturi scunde, pe latura sudică se găsesc două, iar pe cea nordică trei ferestre cu încheiere semicirculară.   Nava, corul şi capelele sunt acoperite cu bolți cilindrice cu penetrații, sprijinite de pilaștrii. Tribuna vestică este construită pe patru pilaștrii cu secţiunea pătrată, determinând o arcatură cu trei deschideri, peste care se întinde o cornişă şi parapetul zidit al tribunei. Pilaștrii sunt decoraţi cu lesene evazate la partea superioară, în dreptul cărora, pe parapet apar lesene imitând pilaştrii scunzi. Spaţiul navei este delimitat spre cor de un arc triumfal de formă semicirculară. Pe peretele nordic al corului, deasupra uşii sacristiei cu ancadrament cu denticuli asemenea celui de la uşa navei, se află o pictură murală cu întemeietorii bisericii, realizată de Zakariás Gábrus în 1842. Pictorul a reprezentat patru figuri rugându-se în poziţie îngenunchiată. Bărbatul din partea stângă este mai vârstnic şi poartă haine roșii, bărbatul din partea dreaptă este mai tânăr, cu părul negru lung şi poartă haine albastre. Amândoi apar în veșminte nobiliare caracteristice Transilvaniei, precum şi cizme roşii lungi. În spatele lor apar soţiile purtând năframe. Între cei doi bărbaţi, în fundal apare silueta bisericii Solomon. Turnul bisericii din imagine are un coif baroc elegant, diferit de cel actual, ceea ce denotă faptul că originar biserica avea un coif asemănător, învelit cu şindrilă. În registrul superior al picturii murale răzbate printre nori pe jumătate figura lui Hristos în haină roşie şi mantie albastră.   În prezent biserica are trei altare, a căror decoraţie în imitaţie de marmură este asemănătoare. Construcțiile clasicizante ale altarelor au mănunchi de pilaştrii la colţuri, susţinând un fronton semicircular traforat, tabernacolul este încheiat cu fronton triunghiular. În cazul altarelor laterale locul tabernacolului este ocupat de ornamente baroce. Tabloul principal al altarului principal reprezintă Buna Vestire, altarul lateral nordic poartă scena educaţiei Mariei, iar pe cel sudic apare evanghelistul Matei. În navă, lângă intrarea în capela nordică, ataşat de un pilastru este amplasat amvonul de lemn pictat şi poleit, datat la mijlocul secolului al XVIII-lea. Coronamentul poligonal al amvonului, pe antablamentul deasupra cornișei poartă un citat dintr-un psalm în limba armeană, partea superioară compusă din volute are în vârf o cruce. Partea inferioară a amvonului, de asemenea poligonală, are parapetul decorat la colţuri cu stâlpi răsuciți cu capiteluri corintice, care determină nişe semicirculare în care sunt reprezentaţi cei patru evangheliști cu atributele aferente (Matei, Ioan, Marcu şi Luca). Foto: CNIPT Gherla

Dăm startul procesului de bugetare participativă în Municipiul Gherla.  Procesul de bugetare participativă are ca și scop implicarea în mod real a cetățenilor Municipiului Gherla într-un proces democratic de deliberare si decizie pentru stabilirea modalităților optime de cheltuire a unei părți din bugetul local.  Începând cu luni, 31.01.2022, toți cei care locuiesc în Municipiul Gherla sau au o proprietate în Municipiul Gherla și au împlinit vârsta de 18 ani, pot depune propuneri de proiecte pentru dezvoltarea orașului nostru pe platforma: https://gherla.decid.ro/ .  Procesul de bugetare participativă se desfășoară conform următorului calendar :  31.01.2022 - 15.03.2022 – Depunerea proiectelor  16.03.2022 - 06.04.2022 – Analiza proiectelor  07.04.2022 - 06.04.2022 – Depunerea eventualelor contestații  12.04.2022 - 15.04.2022 – Soluționarea contestațiilor 16.04.2022 - 30.04.2022 – Prima etapa de vot  04.05.2022 - 31.05.2022 – A doua etapă de vot  10.06.2022 – Anunțarea proiectelor câștigătoare  Propunerile de proiecte trebuie să se încadreze în unul dintre următoarele domenii:  1. Mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației  2. Amenajare de spații verzi, locuri de joacă 3. Infrastructură culturală și/sau sportivă  4. Infrastructură educațională și de sănătate  5. Digitalizare  6. Protecția Mediului Cetățenii pot depune câte un proiect pentru fiecare din cele 6 domenii menționate mai sus, iar ulterior vor fi implementate primele trei proiecte care obțin cel mai mare număr de voturi din partea comunității gherlene  Bugetul alocat este de 300.000 RON , iar bugetul maxim pentru un proiect este de 100.000 RON. Regulamentul procesului este disponibil integral pe platforma: https://gherla.decid.ro/regulament/ Pentru informații suplimentare cu privire la procesul de Bugetare participativă: https://gherla.decid.ro/ Credem în implicarea dumneavoastră și în acuratețea cu care membrii comunității locale pot ajuta administrația publică în procesele de identificare a celor mai potrivite și pertinente soluții care să vizeze atât interesul cât mai multor cetățeni, cât și sprijinul pentru crearea unui mod de colaborare între cei doi factori implicați: cetățean și administrația publică locală.

Casa, monument istoric clasificat, esteun element baroc reprezentativ, fiind un prilej de încântare pentru turiștii ce vizitează Gherla. Trei dintre ferestrele casei sunt încadrate deosebit de frumos, ornamentate. În prezent aici funcționează o capelă de rugăciuni greco-catolică. Descoperă Gherla, vezi și alte obiective turistice, monumente istorice. Foto: Dana Mitică

     Casa de Cultură este o instituţie publică de cultură şi artă,de importantă locală,aflată sub Autoritatea Consiliului Local Gherla. Activitatea Casei de Cultură Gherla se desfăşoară în baza Programului minimal anual,aprobat de Primăria Municipiului Gherla şi se axează pe promovarea şi difuzarea actului cultural artistic şi atragerea cetăţenilor la activităţile pe care le organizează, punându-le la dispoziţie o largă paleta de genuri artistice şi culturale.

Casa Karácsonyi este una dintre cele mai valoroase exemple de locuință barocă din Gherla. Construită în secolul al XVIII-lea, casa se încadrează, din punct de vedere arhitectural, în tipul compact cu hol central și câte trei camere de fiecare parte. Clădirea are și etaj, fiind una dintre cele două de acest tip. Accesul la nivelul superior se face prin capătul holului cu ajutorul unei scări de piatră în două rampe, prevăzută cu balustradă. Încăperile de la parter sunt boltite a vella, în timp ce holul este boltit cilindric cu dublouri și penetrații. Dispoziția camerelor de la etaj este identică cu cea de la parter. Subsolul se întinde sub toată casa, prin dimensiunea sa, fiind o excepție în Gherla. Fațada de la stradă are o compoziție în manieră clasicistă, ceea ce indică o ușoară modificare a clădirii la sfârșitul secolului al XIX-lea Axul de compoziție este marcat de un ușor rezalit peste care se află un fronton triunghiular drept cu o pantă mică, limbaj mai apropiat de cel clasicist decât de cel baroc. Cu toate acestea, chenarele ferestrelor sunt realizate într-un decor artistic baroc, sprânceana de la fereastră are dublă acoladă cu inflexiuni și prezintă motive decorative vegetale și heraldice. În continuarea fațadei este zidul care conține poarta de acces carosabil. Chenarul de piatră este semicircular, cu profil concav la muchie. De o parte și de alta a porții se află doi atlanți așezați pe un piedestal înalt, sculpturi de un nivel artistic remarcabil, excepție în peisajul arhitectonic gherlean. Fațada de la curte este precedată de un pridvor boltit cu stâlpi pătrați din piatră. De-a lungul timpului, casa a găzduit Seminarul Teologic din Gherla (până în 1930), Școala Normală de Învățători (1930-1944), Școala Profesională, iar din noiembrie 1985 Muzeul de Istorie Gherla. La baza constituirii instituției muzeale au stat o serie de colecții dintre care sunt de amintit acelea aparținând Societății Astra, Preparandiei din Gherla și Muzeului Armenesc, obiecte păstrate la Școala Medie de Băieți nr. 2, colecția de anuare a Liceului Petru Maior și o parte din colecțiile Muzeului din Sic. Patrimoniul muzeal s-a îmbogățit în timp cu noi achiziții, donații, precum și prin obiecte descoperite ca urmare a cercetărilor arheologice. Muzeul s-a mutat în Casa Laszloffy, str. 1 Decembrie 1918 nr.16 Foto : CNIPT Gherla

Castelul Bánffy de la Bonțida este cel mai mare castel din Transilvania. A fost construit între anii 1437 și 1543 și apare menționat într-un raport militar din anul 1680, care spune că existau fortificații în jurul conacului. În secolul XVIII, Dionisie/Deneș Bánffy încerca să reproducă frumusețea parcurilor de la Versailles și Schőnbrunn de la castel, drept pentru care a apelat la grădinarul Johann Christian Erras.  Acesta a proiectat o grădină cu fazani și un sistem de alei în formă de trident. Aleile tridentului aveau fiecare 1.000 de metri și erau mărginite de tei. Castelul este gazda diverselor evenimente printre care și Electric Castle. Foto: Bánffy Castle, Bonțida

Castelul din localitatea Mănăstirea este un monument istoric și arhitectural impresionant, care a aparținut familiei nobiliare Kornis și era considerat a fi unul dintre cele mai frumoase castele în stil renascentist din Transilvania. Castelul mai este cunoscut și sub numele de Castelul cu inorogi, datorită faptului că poarta de acces a domeniului nobiliar era străjuită de statuile a doi inorogi din piatră. Foto: Castelul-cetate Kornis, Szentbenedek – Mănăstirea | peterlengyel (wordpress.com)

           Castrul roman de la Gherla a fost construit în lunca Someșului Mic, pe malul drept al acestuia, puțin în amonte de curbura pe care râul o face spre nord-vest, înainte de a intra în orașul Gherla. Punctul topografic ales de romani pentru noua fortificație se află într-o mică îngustare a văii. Pe malul ei stâng se înalță, un șir de dealuri, astfel încât vizibilitatea spre nord era chiar blocată. Pe malul drept, lunca este mai largă dar și aici se ridică un șir de coline, care, împreună cu cele de pe malul opus, formează un larg culoar. Spre sud se deschide depresiunea Clujului, iar spre nord, la confluența Someșului Mic cu Someșul Mare, cea a Dejului.               Pe lângă rațiuni strategice, locul a fost ales și pentru bogăția zonei. Numeroase descoperiri dovedesc locuiri înfloritoare în epocile mai îndepărtate, identificate atât prin descoperiri de suprafață, cât și prin cercetări arheologice.              Eroziunea produsă de apele Someșului Mic, lucrările agricole succesive, exploatarea pietrei și mai ales construirea combinatului modern de prelucrare a lemnului, începută în anii `60 ai secolului precedent, au distrus treptat ruinele castrului. Astăzi pe teren se mai poate observa doar o mică parte din vechea fortificație militară romană, mai exact colțul de sud-est. La suprafața solului se mai pot vedea numeroase urme antice: fragmente de țiglă și cărămizi, bucăți de mortar sau diferite fragmente ceramice.              Așa cum se poate spune, orientativ, locul castrului de la Gherla se află la aproximativ 1 km. spre sud de centrul vechi al orașului, pe un teren plan, în formă de triunghi, cuprins între cursul Someșului Mic, Canalul Morii și șoseaua națională Cluj-Napoca – Gherla.              Granița romană din Provincia Dacia avea rolul, ca și în alte părți ale Imperiului, de a controla mișcarea populațiilor, în scopuri administrative și politice, nu avea un rol defensiv militar în esență, fiind mai degrabă o barieră psihologică. Pentru orice armată serioasă, așa-zisele frontiere romane erau ușor de penetrat, dar rareori cineva s-a încumetat să o facă cu violență.             În cadrul sistemului defensiv din Dacia romană, fiecare fortificație sau castru de pe linia exterioară controla un acces posibil din afara arcului carpatic. Castrele din spatele lor asigurau legătura cu legiunile de la Potaissa (Turda) și Apulum (Alba Iulia), în așa fel încât sistemul să funcționeze rapid și eficient. Din această linie intermediară de fortificații făcea parte și castrul de la Gherla. În această fortificație a staționat trupa auxiliară de cavalerie – ALA II PANNONIORUM.             În stadiul actual al informației și al cercetării, trebuie să recunoaștem că numele latin al localității antice de la Gherla, rămâne necunoscut.              József Ornstein credea că acest nume apare în Geographia, lucrarea autorului anonim din Ravenna (Italia), în secolul al VII-lea p. Chr., și că el ar fi CONGRI. Ulterior, Iulian Marțian propunea fie OPTATIANA, fie AD PANNONIOS, dar cercetările mai vechi sau mai recente au arătat faptul că cele două toponime nu au nimic în comun cu Gherla. OPTATIANA trebuie amplasată la Sutoru (jud. Sălaj), iar AD PANNONIOS la Teregova (jud. Caraș-Severin). Așadar, în lipsă de altceva, numele de CONGRI a fost acceptat – nu fără rezerve – și figurează totuși, nejustificat, în unele scrieri moderne. Mai mult, zona în care se aflau ruinele castrului roman din Gherla este numită în continuare de către localnici  CONGRI.              O viitoare descoperire epigrafică ar putea oferi indicii în ceea ce privește numele antic al localității Gherla.             De-a lungul timpului, ruinele romane din localitatea Gherla au atras atenția cărturarilor, localnicilor sau pasionaților de antichități sau arheologie. Mici sondaje arheologice au fost efectuate de în a doua jumătate a secolului al XIX-lea de promotori ai arheologiei din Transilvania, ca J. F. Neigebaur sau Károly Torma.              Începutul secolului al XX-lea va deschide o nouă etapă în ceea ce privește cercetările arheologice efectuate în castrul roman de la Gherla. Primele săpături arheologice au fost efectuate de József Ornstein între anii 1901-1906. Acesta a cercetat latura de est a castrului, a publicat o ridicare topografică și un plan parțial, desenat de el însuși. Dimensiunile castrului le stabilea la 150 x 162 m., iar grosimea zidurilor de incintă la 1,14 m. Ulterior, alte cercetări au fost realizate de către Endre Orosz între anii 1907-1909. Eforturile lui s-au concretizat tot pe latura de est a castrului, precum și în praetorium (clădirea comandantului), noțiune prin care la vremea aceea se înțelegea clădirea comandamentului (principia). E. Orosz a publicat și un plan general al castrului, deosebit de util astăzi, când fortificația romană este complet distrusă. Scurte cercetări arheologice au fost efectuate în anul 1937 de către Gherasim Pintea, dar datele în legătură cu aceste săpături sunt inedite și rămân deocamdată necunoscute.              După cel de al doilea război mondial și mai exact odată cu „marea industrializare socialistă” din anii 1960-1970, ruinele castrului au fost acoperite de instalațiile industriale moderne. Construirea Combinatului de Industrializare a Lemnului (C.I.L.), devenit apoi Combinatul de Prelucrare a Lemnului (C.P.L.) și extinderea lui au impus demararea unor săpături arheologice de salvare care s-au desfășurat în mai multe etape, începând cu anii `60 și până în prima parte a anilor `80 ai secolului precedent. Aceste cercetări arheologice de salvare au dus la stabilirea fazelor de construcție ale castrului, precum și la recoltarea unui bogat material arheologic și epigrafic.              Așadar, pe baza acestor ultime cercetări arheologice se poate spune că fortificația romană de la Gherla a avut două faze de construcție. Într-o primă fază, pe valea Someșului Mic a fost edificat în anul 106 p. Chr., un castru cu incinta din val de pământ, orientat nord – sud și care avea laturile de aproximativ 145 x 138 m. Ulterior, în ultimii ani de domnie a lui Hadrian sau în primii ani ai lui Antoninus Pius (aproximativ 138-140), a fost ridicat castrul cu incinta din zid de piatră, cu dimensiunile de 169 x 162 m.  Foto: Muzeul de Istorie Gherla

  Fiind edificată între anii1748-1800 este considerată de unii autori ca una din cele mai mari biserici armenești din Europa.      Sfințită la 17 iulie 1804 , ea a fost înzestrată cu o frumoasă și valoroasă orgă ,executată de meșteri din Brașov având numeroase obiecte de mare valoare materială și spirituală printre care: relicva Sfântului Grigore-Luminătorul, pictura în ulei " Coborârea de pe Cruce " , crucea din aur masiv ornată cu pietre prețioase ce a aparținut episcopului Verzerescu. Se poate vizita doar cu programare la telefon : +40788458005 Foto: CNIPT Gherla

Casa Lászlóffy (1747) se înscrie în tipul de locuințe cu plan compact și hol central cu câte două camere de fiecare parte a acestuia. Clădirea este una dintre cele două astfel de construcții civile cu etaj care nu se găsesc în piața principală a orașului. La fel ca și casa Karácsonyi (fostul Muzeu de Istorie Gherla, str. Mihai Viteazu, nr. 6), în capătul holului central se află scara balansară în două rampe. Pentru a accentua simetria spațiului interior, scara realizată în două rampe, nesimetrică, a fost separată de hol printr-o arcadă. Cele două arce semicirculare sunt suprapuse de arcul turtit al bolții holului. Din păcate boltirea parterului nu se mai păstrează decât în camerele de la stradă și în holul care adăpostește și scara de acces la etaj. Fațada propriu-zisă a fost tratată în mod clasicist. Ea a fost împărțită în două registre printr-un brâu intermediar, flancată de pilaștri rusticați, aplatizați. Pietrăria chenarelor subliniază măiestria artizanilor care au activat la Gherla în secolul al XVIII-lea. Cadrul profilat al ferestrelor este cu urechi și bază. Peste cheia buiandrugului se suprapune un blazon așezat pe un motiv de plasă cu noduri protejat de o cornișă, dreaptă în partea centrală și cu două curburi la capete. Chenarele Casei Lászlóffy sunt printre cele mai frumoase din Gherla și, în același timp, cele mai reprezentative pentru barocul civil din Transilvania. În contrast cu aceste chenare, cele de la ușile interioare de la parter au o expresie anacronică, apropiată de Renașterea târzie transilvăneană. În continuarea fațadei se află poarta de acces carosabil, cu o pietrărie de o calitate ieșită din comun. Peste suportul de zidărie a porții se suprapun coloane angajate, ionice cu caneluri și capitel. Coloanele se sprijină pe garda de roată. Peste ce-a de a doua cornișă a porții se găsesc trei busturi de turci, unul dintre motivele exotice ale barocului. În această clădire care a fost o vreme sediul gimnaziului armenesc, s-a înființat în 1881 primul muzeu din Gherla, fiind unul dintre primele astfel de instituții din Transilvania. În prezent, clădirea reabilitată, este Muzeu al comunității denumit Centrul Muzeal de Istorie. Foto : Ovidiu Drăgan

   CETATEA GHERLEI (azi penitenciar de maximă siguranţă) este martora istoriei zbuciumate a Transilvaniei (fiind cunoscută şi sub numele de "Cetatea Martinuzzi") şi s-a clădit pe ruinele alteia mai vechi, după planurile arhitectului italian Dominico Da Bologna.       Construirea cetăţii a început în timpul lui Ioan Zapolya (1526-1541) fiind continuată pe durata vieţii sale de episcopul croat Juraj Utjesenovici Martinuzzi (frater Georgius), tezaurarul regesc al lui I. Zapolya, care devine guvernator al Transilvaniei.  S-a finalizat în vremea lui Ioan Sigismund(1556-1571).       În 1785 împăratul Iosif al ÎI-lea o transformă în Închisoare Centrală(Carcer Magni Principatus Transilvanae) în urmă evadării în masă de la închisoarea "Trei scaune".Congresul penitenciarelor din 1910 o transformă în Institut Preventiv pentru Minori iar administraţia hortistă o transformă în închisoare în 1940.       Din 1948 sub regimul comunist devine închisoare grea pentru opozanţii regimului: membrii ai partidelor politice, muncitori, ţărani, elevi, studenţi, vestiţi clerici şi intelectuali de diverse confesiuni mulţi dintre ei găsindu-şi sfârşitul aici fiind aruncaţi în gropi comune. Se vizitează doar cu cerere specială către Penitenciarul Gherla Foto: CNIPT Gherla

Program  rulare Vineri - Orele 17 si 19; Sambata -  Orele 17 si 19; Duminica - Orele 17 si 19; Luni - Ora 17. Preturi bilete FILM 2D - 12 lei FILM 3D - 15 lei. 

Povestea Gustului - YouTube Povestea Gustului

Compartimentul administrativ-gospodaresc, transport, adm baze sportive, administrare piete, oboare    Compartimentul agricol  Compartimentul gestionarea actelor, arhiva  Unitati culturale  Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Foto: Primăria Municipiului Gherla  

CONDUCERE Sef de Serviciu: Caraba Rozsika -Compartimentul de servicii  sociale,  centru de ingrijiri la domiciliu,    -Compartimentul de prestatii  sociale -Cantina de ajutor social 

Directia urbanism, amenajarea teritoriului, tehnic-investiții, achiziții publice, finanțarea proiectelor, spațiu locativ, gospodărire comunală, protecția monumentelor și a mediului, iluminatul public, administrarea domeniului public și privat.