TEZAUR UMAN VIU

     Acordarea titlului de Tezaur Uman Viu, Programul anului 2024, pentru doamna Filep Elisabeta, meșter popular în comunitatea noastră, creator de elemente de vestimentație – port: pieptănătura ocazională și de sărbătoare, acoperirea capului, producerea îmbrăcăminții, podoabe, pentru o comunitate de purtători din Gherla și din împrejurimi, Port tradițional din Sic ( Câmpia Transilvaniei) a fost bine venit pentru noi, pentru munca depusă întreaga viață, dosar depus la recomandarea Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Gherla.
Pe lângă inventarierea patrimoniului natural și cultural din destinația turistică Gherla, promovarea tradițiilor și a patrimoniului cultural imaterial în identificarea turismului identitar, promovarea artiștilor locali și a meșterilor populari, ca atribuții, este o responsabilitate socială. 

Mutată din locul natal, satul Sic, fost oraș medieval cunoscut pentru extracția sării, dar în prezent datorită tradițiilor și obiceiurilor populare care au fost păstrate aproape intacte până în zilele noastre, doamna Filep Elisabeta, în Gherla de peste 40 de ani , a adus aceste valori culturale natale cu ea, amenajând o cameră în stil sicănesc, care poate fi vizitată de către doritori, portul sicănesc fiind o modalitate specifică de exprimare a rădăcinilor natale.

În cadrul comunității gherlene, pentru valorificarea patrimoniului cultural, au fost organizate expoziții și diverse manifestări culturale în colaborare cu toate instituțiile locale și județene, promovarea acestei persoane, un performer activ s-a concretizat printr-o expozițe personală, în luna mai a anului 2021, ,, Artă populară din Câmpia Transilvaniei”, respectiv expoziție colectivă, cu Asociația Artizanilor din Gherla, mai 2017, iar în luna iunie a anului 2022 a participat la ,, Șezătoare de Ziua Iei la Gherla” (Tradiții Clujene- Centrul Județean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj), tot timpul îmbrăcată în sicancă arătându-și măiestria în fața elevilor și a profesorilor prezentând atât portul, confecționarea lui, cât și cusătura tradițională, pentru punerea în valoare a portului autentic și purtarea acestuia cu diverse ocazii – de menționat faptul că în prezent doar bătrânii mai poartă zilnic portul popular, ceilalți doar duminica la biserică.

De câte ori este solicitată , la Fundația Teká, tabere, festivaluri naționale și internaționale, Clubul Copiilor Gherla, Școala din Sic , Muzeul de Istorie din Dej , și multe alte locuri din țară și din străinătate, participă pentru a transmite generațiilor viitoare confecționarea portului. 

De mic copil crescută într-o comunitate care transmite și în prezent portul specific Câmpiei Transilvaniei, dă mai departe cunoștințele acumulate de-a lungul vieții, începând cu nepoatele ei , care sunt la vârsta potrivită pentru a învăța, reușind să contribuie la asigurarea viabilității metodelor de confecționare a portului, a reușit să adune laolaltă meșteșugarii din oraș și regiune, purtători de valori tradiționale, ridicând la nivel de instituție promovarea patrimoniului imaterial nu numai în cadrul comunității din care face parte.
Portul tradițional din Sic (Câmpia Transilvaniei), descris în volumul ,,Transivania trainică și vie”, autor Camelia Sîncrăian Pop, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2022, este descris ca, în Capitolul V. SIC. Sâmbure Imaterial Creator – Aripi de eternitate. Despre oameni-îngeri.

Povestea acestei comunități decimată de cea mai mare invazie a tătarilor din data de 24 august 1717, rămânând doar 100 de persoane, declarată zi de doliu, povestea acestui creator de elemente tradiționale autentice ca transmițător de sentimente de identitate și continuitate – portul popular păstrat de atunci (se observă culorile roșu, alb și negru care simbolizează suferința, sângele, durerea , doliul și puritatea localnicilor, după năvălirea tătarilor), până în zilele noastre, este confirmată de către Dr.Tőtszegi Tekla, Expert bunuri cu semnificație etnografică, port popular maghiar din Transilvania.
Foto: Casa Tradițiilor Ardelenești